Mica istorie a ”Clubului poeților desculți” care formează marea istorie a literaturii contemporane.

”Clubul poeților desculți” a fost înființat, în 2012, de către scriitorul Oleg Carp și alți membri - poeți, găzduiți cu drag în sala nuciferică a bibliotecii ”Onisifor Ghibu” și susținuți de către criticul literar Vitalie Răileanu. Proviniența denumirii clubului pentru mine rămâne o enigmă. În schimb  m-am convins că exercită asupra imaginației un stimul incostenstabil, astfel în cât, am auzit mai multe interpretări din partea membrilor clubului. De exemplu, pictorul Mihai Gîțu s-a exprimat astfel: ”[…] Omul desculț este liber și sincer. [...]”, iar poetul Adrian Pâslaru și-a confesat punctul de vedere într-o poezie:

Desculț

De la naștere, mama,

M-a-nvățat să merg desculț

Pentru a-nvăța Pământul să mă iubească.

Astăzi, îmbătrânit,

Mă descalț singur

Pentru-ai mulțumi Pământului

Și ai spune că sunt disponibil

Și eu să-l iubesc...

El merită aceasta din plin –

Ne rabdă...

De-aș putea zbura

Nu l-aș călca,

Dar... el s-a obișnuit –

Ne rabdă...

             (Adrian Păslaru)

Inspirată de personalitatea lui Adrian Pâslaru și de ”Clubul poeților desculți” am replicat:

Către Adrian Pâslaru

Tu, ”Pâslaru,

Fără pâsle”

Căte poezii ai scrise?

De ce scrii necontenit?

Oare nu ai oboist?

Nu ți-a înghețat piciorul,

Hoinărind

Prin foi cu dorul

Cel din urmă

Din cuvânt

Ce ni-l lași pe Pământ?

                (Alexandra Bobu)

Chiar și tânărul poet Valeriu Țuțuianu, care și-a făcut debutul anul acesta a fost inspirat:

Poeții desculți

Pășesc atent, să nu le calc pe urme,

Dar totuși vreau să calc, vreau să-i urmez.

Ei au avut doar nume, dar renume

Au căpătat aici. Acum s-accentuiez:

Au mers desculți prin versuri și pictură,

Prin muzică, dar lumea nu văzură

Că urmele ce șterse-au fost de vânt,

Acum sunt împietrite în Pământ.

Da,  tot ce am descris, e pură poezie,

Aici e începutul, aici e armonie…

Pune urechea-n cer, să-asculți!

Se-aude… cântecul poeților desculți.

                               (Valeriu Țuțuianu)

Spre finele verii recente, Oleg Carp m-a îndemnat să-mi fac public ciclul de poezii ”Improvizații Nocturne”. Întrucât muzica, pictura și literatura au fost mereu alături de firul vieții mele, mi-am adus aportul, la data de 24 august 2012, cu o viziune nouă a clubului, implementând și alte arte frumoase, într-o coeziune cu genericul ”Visele și oamenii mări...”. Din acea zi a început ”Visul” membrilor ”Clubului poeților desculți...” pe care-i consider ”oamenii mării”, ”oameni perfecți”, ”supraoamenii” care prin prisma societății actuale izbutesc să respire aerul de pe culmile idialului, să-și umple plămânii cu miresmele îmbătătoare ale perfecțiunii. 

            La scurt timp prozatorul Oleg Carp și-a desfăcut aripile spre țărmurile inspirației, astfel clubul rămase fără președinte, în grija poetului Adrian Pâslaru. Directorul bibliotecii, Vitalie Răileanu, mi-a propus să preiau diguirea clubului. Am ezitat. Jumătate de an mi-am cântărit puterile, iar pe 8 februarie 2013, cu forță și inspirație, am dat un nou start atât pentru membrii vechi al clubului cât și pentru ”nou-veniți”.

Totul în grădină

Teatrul Mic ne prezintă încă o perlă din colecția sa. Spectacolul ”Totul în grădină” de Edward Ablee, cucerește din primele minute. Cuplul Dana Rusu Ciobanu și Alexandru Rusu au strălucit prin jocul său actoricesc pe parcursul derulării subiectului.

Surprinzător pentru mine a fost faptul că, în lipsă de resurse finaciare, regizorul Mihai Iorga a montat un spectacol care include unspezece actori!

Indubitabil acest spectacol ocupă un loc de vârf în expresia teatrului actual din Republica Moldova și merită a fi văzut atât pentru faptul că atinge un subiect comun pentru toți - banii, cât și pentru explozia de gânduri și contemplări care te pătrund după...

Nu-mi rămâne decât să menționez toți eroii acestui eveniment și să-i felicit pentru dedicare în numele artei: 

Actorii: Dana Rusu Ciobanu, Alexandru Rusu, Dorin Gribincea, Elena Bocearova-Manoil, Dan Melnic, Lidia Novicov, Pavel Golan, Ecaterina Bozianu, Iurie Popa, Grigore Bechet şi Tatiana Manoil.

Regizorul: Mihai Iorga 

Autoarei afișului: Natalia Ciobanu

... și să vă îndemn să aflați ce se ascunde în grădină... :)

”Life Frames”

Vineri, 12 aprilie, în minunata sală nuciferică a bibliotecii ”Onisifor Ghibu” a avut loc o nouă edițe a ”Clubului poeților desculți…”, cu genericul ”Life Frames” (în traducere ”Rame Vii”). Alături de eroii serii, mi-am propus să demonstrez că viața în ”rame” poate exista prin artă și că doar arta poate da viață în ”rame”.

Primul care ”a suflat” viață în ”rame” a fost pictorul nostru, mult îndrăgit, Mihai Gâțu.  După ce am intrigat publicul, atât cu picturile sale cât și cu date biografice (care includ nenumărate expoziții și saloane în Moldova, România, Italia; pictarea mai multor mănăstiri din România, Ucraina, Moldova), ne-am oprit vizorul asupra lucrarii sale monumentale ”Rafaelean’s Garden” unde sunt reprezentate feeric surorile ”Rafaeliene” în mijlocul lumii lor edenice.

Imediat ce am aflat de la autor secretul colecției de picturi ”Rafaelean’s Garden” , actrițele Adriana Bâtcă și Daniela Herța  împreună cu actorul Ronin Terrente, au teleportat feeria ”grădinii” în văzduhul serii cu ajutorul recitalului de poezie și am simțit cu toții cum : ”se lipesc braţele noastre / concresc în unul singur / suntem doi fraţi siamezi”. Criticul literar, Vitalie Răileanu a adresat multe cuvinte de considerație, tinerei autoare Ana-Mihaela Nuța, printre care: ”Nu se discută! Ești o poetă!”.  Ni s-a alăturat, cu un discurs îmbietor, criticul de artă Tudor Braga, menționând: ”Nu pot rata prima expoziție personală a lui Mihai.”

Eroii cărora le datorăm genericul evenimentului, au încheiat seara, cu un recital acustic, formația ”Life Frames” și ghitaristul Nicolai Munteanu, smulgând aplauzele publicului și intrigând cel mai mult reprezentanții presei. Scopul a fost atins, ramele ce ne înconjoară zvâcnesc cu viață, artă. Pot doar să adaug, am avut o deosebită plăcere să organizez evenimentul.  

Cu drag, Alexandra Bobu