Am fost plăcut surprinsă să văd ”un spectacol adevărat”.
În pofida faptului că pe parcursul la o oră și, nu sună nici o melodie, nu avem parte de jocul luminilor iar scenografia constă doar dintr-o bancă specifică parcurilor noastre, spectacolul lasă impresia a unei opere de artă desăvârșite, cucerid astfel un loc important în inima și mintea spectatorului.
O fi poate la mijloc jocul actoricesc al lui Alex Rusu și Dorin Gribincea? Sau poate viziunea regizorală a lui Mihai Iorga? În orice caz, acest spectacol a scutit publicul (de tehnici la care se recurge cu multă ardoare pe parcursul ultimilor ani în diverse teatre, probail cu scopul de a atrage public) de oroarea scenelor pornografice, șocante sau personaje - bufone, lăsând loc pentru meditații și sensibilitate.
Nu-mi rămâne de cât să aduc sincere mulțumiri trupei Teatrului Mic și să le doresc noi culmi în artă.
.jpg)
