" tarif 5 lei"
Am întors biletul pe verso...
"Dacă revii, vei descoperi cu mult mai mult"
Fraza ma făcut să pufnesc. Apoi citisem mânioasă următoarea îmbinare de cuvinte: Muzeul Naţional de Arheologie şi Istori a Moldovei.
S-a întâmplat să fie muzeul pe care l-am vizitat cel mai des şi pot spune cu certitudine că nu l-am văzut niciodată mai gol ca în această duminică de toamnă. Să fi fost o iluzie? Sau poate prea multe coifuri ruseşti şi de pe timpurile URSS mi-au creat impresia că pe aici a trecut un OZN drăguţ care... ne-a lăsat pe o vreme ceva de-al său, împrumutând ceva de-al nostru pentru cercetările sale extraterestre?
Nu mă părăsea senzaţia că muzeul a fost deportat. Efectul destinelor încarcerate??? În orice caz va dura doar până pe 3 octombrie...)...
27 de minute în urmă zâmbisem gândind cu plăcere la Eminescu şi Gh. Ureche iar Lupoaica îmi stârnise atât înfiorare cât şi mândrie. Nouăsprezece minute mai târziu îmi salvam dispoziţia cu artihectura sălilor spaţioase şi lustrele imense din muzeu...
Hmm... optimismul soarelui pe clădirea admirabilă mă deranjă... Poate asta şi este ideea? Dacă revin, voi descoperi cu mult mai mult...
